Lucruri despre care auzi mai rar sau deloc

1

Alegeri parlamentare în Nagorno-Karabah

Locuitorii autoproclamatei republici Nagorno-Karabah, o enclavă armeană din Azerbaidjan, au votat, duminică, pentru alegerea celui de-al patrulea Parlament, dar autorităţile de la Baku au calificat scrutinul drept o "tentativă de legalizare a ocupaţiei" armene, relatează AFP.

Scrutinul s-a desfăşurat într-o atmosferă calmă, iar birourile de vot au fost închise la ora locală 20.00 (18.00, ora României).

Parlamentul acestei "ţări" cu 150.000 de locuitori, majoritatea armeni, este ales pentru o perioadă de cinci ani şi este format din 33 de deputaţi. Unsprezece sunt aleşi în baza scrutinului proporţional, iar 22 prin vot majoritar.

Pentru ca scrutinul să fie valid, participarea trebuie să fie de cel puţin 25 la sută din cei circa 89.000 de alegători înscrişi.

Acest prag a fost rapid depăşit, la birourile de vot formându-se cozi. La ora locală 17.00 (15.00, ora României), participarea depăşise 60 la sută.

Autorităţile din Stepanakert au declarat că scrutinul le oferă ocazia de a afirma independenţa teritoriului.

"Am votat pentru stabilitate, independenţă şi prosperitate", a declarat "preşedintele" Arkadi Gukassian.

Cu o zi înainte de scrutin, el a explicat că acesta trebuie să fie conform cu normele europene, pentru ca imaginea republicii să nu fie afectată şi nici "procesul de soluţionare paşnică a problemelor cu Azerbaidjanul".

Însă, autorităţile azere au declarat că orice scrutin organizat în acest teritoriu este ilegal atâta timp cât sutele de mii de azeri alungaţi din Karabah şi regiunile învecinate nu au dreptul de a reveni.

"Nu pot fi organizate alegeri şi referendumuri până când nu va fi restituit teritoriul Azerbaidjanului", a anunţat Comisia electorală din această ţară.

Circa 100 de observatori străini, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale au urmărit desfăşurarea alegerilor, iar unii au raportat nereguli minore.

Susţinători ai lui Araig Horutyunyan, apropiat al lui Guykassian, "fac activ campanie" în apropierea birourilor de vot, a declarat un reprezentant al fundaţiei Tufenkian.

Anterior, "preşedintele" Gukassian a acuzat partidele de opoziţie de "insinuări" şi "calomnii", după declaraţiile acestora, potrivit cărora responsabili de rang înalt ar face abuz de putere pentru a obţine voturi.

"Au apărut zvonuri false, potrivit cărora autorităţile ar fi permis exercitarea de presiuni asupra electoratului. Acest lucru nu putea şi nu s-a produs", a subliniat el.

Rezultatele preliminare vor fi cunoscute în noaptea de luni spre marţi.

Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa în 1991 şi a apărat-o cu armele, fiind susţinută de Armenia, până la armistiţiul din 1994. Violenţele, care au început în 1988, s-au soldat cu 25.000-30.000 de morţi, precum şi cu refugierea în exil a circa 20.000 de azeri.

Nagorno-Karabah a făcut parte din Armenia până în 1923, dată la care acest teritoiriu a fost ataşat de Stalin Republicii socialiste sovietice Azerbaidjan, cu statutul de regiune autonomă.

2 Refugiaţii uzbeci din Kîrgîzstan sunt obligaţi să se întoarcă în ţară

Uzbecii refugiaţi în regiunea Jalal-Abad (sudul Kîrkîzstanului), după reprimarea sângeroasă a unei manifestaţii care a avut loc în Uzbekistan, sunt supuşi la presiuni exercitate de servicile speciale ale celor două ţări, pentru a se întoarce la locuinţele lor, relatează AFP.

"Presiunea exercitată asupra refugiaţilor creşte de la o zi la alta. Se poate presupune că zilnic se efectuează presiuni asupra acestor persoane, autorii fiind serviciile speciale" kirghize şi uzbece, a declarat Valeri Uleev, coordonatorul organizaţiei neguvernamentale kirghize "Justiţie".

Presa kirgiză preia mărturii ale unor refugiaţi, care au povestit că rudele lor vin din Uzbekistan pentru a-i convinge să se întoarcă şi să ceară scuze regimului lui Islam Karimov.

Accesul presei în tabăra de refugiaţi a fost limitat la zilele de marţi şi duminică.

Potrivit autorităţilor kirghize, 34 de refugiaţi uzbeci s-au întors de bunăvoie în Uzbekistan, săptămâna tercută. Kîrgîzstanul este foarte criticat penrtru că a expulzat patru alţi refugiaţi.

Circa 500 de uzbeci s-au refugiat în această ţară după evenimentele de la Andijan.